Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din septembrie, 2012

greselile tineretii :D

Din categoria "copii, nu faceti asta singuri acasa", azi va voi povesti cum de am ajuns eu... bruneta :)  Ca orice om normal (in prag de toamna, dupa o vara in care m-am expus la soare, dupa o perioada destul de obositoare plina de licenta si admitere) ma plangeam zilele trecute de faptul ca parul meu se subtieaza, cade, se rupe. Pentru ca nu e prima data cand patesc acest lucru si pentru am mai folosit si in trecut vopsea de par pe baza de henna, m-am hotarat ca si de data aceasta sa fac la fel, nu atat pt culoare, ci mai mult pt faptul ca ingroasa firul de par. Daca in trecut cand ma dadeam nu am observat o schimbare foarte marela culoare, ci doar la textura (ce-i drept e ca atunci nu stateam mai putin cu ea pe par), acum m-am hotarat sa mai caut pe net, sa vad cum ar trebui sa ma dau "ca la carte" cu henna. Si dupa ce am "gugalit" putin am citit undeva ca ar trebui stat cam 8 ore cu vopseaua pe cap (adica cam o noapte). Cam incomod, dar merge. Asa ca m-am…

E toamna deci... incepe scoala

Pentru cei din mediul preuniversitar, azi a inceput anul scolar... cu neclaritati ca in fiecare an, cu noi modificari, cu aceeasi elevi emotionati de un nou inceput si parinti stresati de cumparaturi. E ciudat cum parca acum, de cand nu mai sunt eleva, privesc cu mai mult entuziasm inceputul de an scolar; entuziasm sau doar melancolie. Ciudat e si faptul ca eu nu imi amintesc foarte bine prima zi de scoala, din clasa intai. Imi amintesc, insa, ca in perioada liceului ritualul era acelasi: ma imbracam frumos, intram in curtea scolii, imi cautam din ochi colegii de clasa, stateam si povesteam putin (atat cat dura deschiderea festiva), apoi mai mergeam putin in clasa pt prima ora de dirigintie si... gata. A doua zi intram in “focuri”. Aceeasi zarva am observat-o si azi cand zeci de elevi, unii mai mici, altii mai mari, unii cu flori pt dna invatatoare/diriginta, altii doar cu entuziasmul ca “dupa ce terminam aici, mergem si noi la un suc?”. Mult succes tuturor!
sursa foto

Candidati la fericire*

Fericirea reprezinta cu siguranta o stare subiectiva, dar si relativa. Este ca o stare de spirit pe care o putem alege sa o inducem pt a uita pt moment de nemultumirile pe care le avem. Asa ca, la inceput de luna, incerc sa fac o lista cu lucrurile care ma fac fericita:
reusesc mereu sa imi gasesc fericirea in oamenii pe care ii am alaturi; de obicei, alaturi de oameni faini sunt mereu in forma si reusesc sa ma incarc cu energiesunt fericita atunci cand fac lucruri care imi plac, lucruri pentru care ma simt competenta sau macar utila primavara m-a facut intotdeauna fericita, caldura ei, soarele acela bland, pasarile care incep sa umple parcurile, iarba verde care incepe sa rasara. Din contra, toamna parca imi ofera o stare de permanenta melancolie, de parca ar ploua incontinuu (cred ca e si din cauza melodiilor despre toamna pe care o asociez involuntar cu aceasta perioada si care, parca toate sunt triste)in ciuda a ceea ce am scris putin mai sus, muzica ma face mereu fericita, imi da …